Cum poți sprijni copilul în procesul de învățare – personalizarea învățării

Cum poți sprijni copilul în procesul de învățare – personalizarea învățării

Când copilul merge în prima zi la școală, se produc multe schimbări în viața sa, dar și în viața de familie, părinții având acum un nou statut, acela de părinți de școlar. Ca părinte, consideri că ești direct responsabil de performanța academică a copilului și de succesul său viitor.

Este important ce și cât învață copilul, însă și mai important este cum învață și dacă poate folosi în practică acele cunoștințe. Altfel, el acumulează cantități mari de informații în sacii memoriei pe care nu știe cum să le folosească.

La finalul clasei a IV-a, trei elevi din patru nu știu să analizeze și să interpreteze cunoștințele pe care le au. Cu alte cuvinte, au un sac plin de informații, dar pe care nu știu să-l folosească, deoarece școala dezvoltă mult prea puțin abilități importante, precum aplicarea, analiza și interpretarea cunoștințelor.

Transformând învățarea într-o luptă pentru performanță ne îndepărtăm de adevăratul său obiectiv. În cele din urmă: de ce învățăm? Învățăm pentru a ști, pentru a ne simți competenți, iar cunoștințele noastre ne sunt de folos pentru a ne atinge diferite scopuri.

O altă întrebare importantă este aceasta: cum învățăm? Copiii învață la școală o mulțime de informații, însă rareori învață cum să învețe.

Iată câteva idei de cum poți sprijini copilul să personalizeze învățarea:

1.Descoperă stilul de învățare al copilului

Există mai multe stiluri de învățare: matematic, verbal, vizual, chinestezic, muzical, interpersonal (inteligență socială) și intrapersonal (cunoaștere de sine). Fiecare copil are o formă specifică de înțelegere a lumii, proceselor și informațiilor ce o compun.

Ajută-l pe copil să descopere care este stilul său de învățare dominant și adaptează informația acestui stil. Spre exemplu, un copil care învață vizual, va folosi cu ușurință schemele și hărțile mentale pentru a reține informația. Sau un copil care are o inteligență interpersonală dezvoltată poate fi pasionat de personalitatea unui anumit conducător, iar în jurul acesteia să învețe evenimentele istorice care l-au făcut să se remarce. Copilul cu un stil de învățare auditiv poate asculta timp de 10-15 minute un material audio despre un subiect, iar apoi să-l reproducă foarte ușor. Odată ce copilul și-a descoperit stilul de învățare, este important să nu-l folosească doar pe acesta. Este esențial să folosească toate celelalte stiluri de învățare, într-o măsură mai mică dar totuși echilibrată, astfel el va putea să-și dezvolte întreg potențialul de care dispune.

2.Descoperă preferințele sale evocative

Fiecare persoană percepe lumea din jurul său prin intermediul senzațiilor, însă niciunul dintre noi nu procesează informațiile în același mod. Preferințele evocative sunt modalitățile prin care noi codificăm o informație și felul în care ne amintim acea informație.

Iată mai jos un exemplu de joc prin care poți descoperi preferințele evocative ale tale și ale copilului tău.

Citește acest cuvânt: CIOCOLATĂ.

Așteaptă câteva momente și apoi răspunde la întrebările de mai jos. Ce s-a întâmplat în mintea ta atunci când l-ai citit:

  • Ai văzut o imagine cu o ciocolată?
  • Ai auzit rostit cuvântul?
  • Ai văzut scris cuvântul?
  • Ai simțit gustul ciocolatei?
  • Ai simțit mirosul ciocolatei?
  • Ai avut senzația de crocant în gură?
  • Te-ai gândit la …. (spre exemplu: că ai mânca o bucățică de ciocolată)

Al doilea exercițiu pentru testarea preferințelor evocative implică următorul cuvânt: ENERGIE. Pentru copiii sub 5 ani folosiți cuvântul VITEZĂ. Așteaptă câteva momente și apoi răspunde la aceste întrebări:

  • Ai văzut o imagine cu un bec, sau formula E=MC2?
  • Ai auzit rostit cuvântul?
  • Ai văzut scris cuvântul?
  • Ai simțit gustul de energizant?
  • Ai avut o senzație de căldură, de mișcare, de energie care urcă în corpul tău?
  • Te-ai gândit la …. (spre exemplu: să mergi la sală, sau la alergat în seara aceasta)?

Acum realizează același joc împreună cu cel mic sau cea mică și observă ce preferințe evocative are.

Dacă privești răspunsurile date, vei observa că ai valorificat mai mult unul dintre simțuri: văz, auz, gust, miros, sau simțul chinestezic (mișcarea).

Pentru a-l ajuta pe copil în procesul de învățare, integrează senzațiile atunci când învață, chiar dacă acest lucru se întâmplă doar la nivel imaginar. Atunci când nu reușește să rețină o informație, poți implica simțul pe care copilul îl utilizează cel mai des pentru a codifica informația. Spre exemplu, dacă încurcă literele b cu d, îi poți spune o poveste despre cum „b” vine de la o buburuză, care stă pe mâna sa dreaptă (litera „b” are bucla orientată spre dreapta) și este ușoară, iar „d” vine de la un dinozaur care stă pe mâna stângă și este greu. Acest joc integrează simțul vizual și cel chinestezic.

3.Atenție versus concentrare

De multe ori facem confuzie între acești doi termeni, însă ei sunt diferiți. Dacă vreau să aud ce spune dascălul, să ascult instrucțiunile unui joc, sau să mă conectez la ceea ce se întâmplă în jurul meu, atunci îmi mobilizez atenția. Dacă vreau să fac un exercițiu, să stau în sarcină o anumită perioadă de timp, să reîncerc să fac un lucru după ce prima dată nu mi-a reușit, atunci îmi mobilizez concentrarea.

Unii copii întâmpină dificultăți în zona atenției, alții în zona concentrării, iar alții în ambele. De cele mai multe ori venim cu soluții pentru a rezolva situația, fără a ne adresa cauzei. De fap, ce se află în mintea copilului atunci când nu este atent sau nu se concentrează?

Fiecare are un mod unic de a gândi și nimeni din exterior nu vede modul în care creierul copilului se raportează la informații sau cum le procesează. Degeaba îi oferim strategii, dacă nu înețelegem aceste aspecte.

Așadar, în loc să venim cu soluții, să ne transformăm într-un instrument indispensabil copilului în procesul de învățare, este esențial să îl ajutăm să înțeleagă cum funcționează creierul său.

Spre exemplu, când nu este atent, sau când își pierde concentrarea, îl poți întreba ce vede atunci pe ecranul minții, ce imagini se derulează în fața sa, ce aude, ce simte, la ce se gândește. Mai apoi îl poți invita să facă un joc: Să ne imaginăm că avem o telecomandă pentru creier, la fel cum avem o telecomandă pentru televizor. Haide să oprim pentru următoarele 5 minute imaginile pe care le vezi acum și să ne concentrăm pe acest exercițiu. După 5 minute (poți pune ceasul să sune), aprinzi ecranul și vedem ce a mai apărut”. 5 minute pentru un copil poate fi un timp îndelungat, în timp ce pentru altul este un timp scurt. Adaptează-te în funcție de nivelul copilului.

O altă modalitate de a antrena atenția și concentrarea este să faceți diferite jocuri în acest sens. Spre exemplu, înainte de teme, puteți colora mandale. Acestea ajută atât la creșterea capacității de concentrare, cât și la dezvoltarea atenției. Pentru concentrare îndrumați-l pe copil să coloreze mandalele din exterior spre interior, iar pentru atenție din interior spre exterior.

 

La Young Academics am construit programe care să sprijine copilul în procesul de învățare și care au rolul de a-l ghida să se descopere pe sine, să înțeleagă modul în care funcționează. S-a dovedit faptul că programele de tip after school au mari beneficii în dezvoltarea copiilor. Îi ajută să urmeze o rutină, astfel îndrumându-i către construirea disciplinei și autonomiei. Copiii învață într-un mediu sigur și prietenos, care favorizează învățarea. Programele desfășurate în cadrul Young Academics dezvoltă atât competențele cognitive, cât și inteligența emoțională.

Leave a comment