Îți amintești cum te-ai simțit în prima zi de școală? Ai avut emoții? Cum îți imaginai că va fi școala și cum a fost?

În cât timp ți-ai pierdut interesul pentru învățare și acel entuziasm de la începutul anului școlar?

Adaptarea la școală este un proces mai lin decât cel al adaptării la grădiniță. Mulți copii au mers deja în diferite contexte educațional-sociale și se adaptează cu ușurință într-un mediu nou. Însă și aici pot apărea provocări și situații dificil de gestionat atât pentru copil, cât și pentru părinte.

Cele mai mari dificultăți le întâmpină copiii care:

• nu au fost la grădiniță (deloc sau au fost doar o perioadă scurtă de timp)
• au avut parte de o schimbare majoră în viața lor, de curând
• întâmpină dificultăți în privința anxietății de separare
• sunt anxioși în noile contexte și nu au încredere în ei

Dacă al tău copil se află într-una dintre categoriile de mai sus, ai nevoie să acorzi o importanță crescută procesului de adaptare și să-l pregătești din timp pentru această nouă etapă.

Școala  este un loc al experiențelor frumoase și provocatoare deopotrivă. Ea are atât o componentă educațională, cât și una socială, așadar copilul poate avea temeri atât în ceea ce privește abilitatea sa de a se descurca și de a fi competent, cât și capacitatea sa de a se adapta, de a se integra în noul colectiv. Ambele sunt importante și ambele influențează disponibilitatea copilului spre învățare.

Ce poți face tu, ca părinte, pentru a-l ajuta pe copil să se adapteze cu ușurință? Iată câteva idei mai jos:

Jocul de-a școala. Acest joc, de cele mai multe ori, va fi inițiat chiar de copil imediat ce va începe școala. Copiii folosesc jocurile simbolice pentru a recrea un eveniment traumatic, o provocare întâmpinată, sau pur și simplu o situație nouă. Pentru că școala este în aceeași măsură un început nou, dar și plin de provocări, el va transpune această situație în jocurile sale zilnice, punând păpușile sau chiar propriii părinți să fie elevi, în timp ce el este dascălul. Poți observa jocul său și astfel să intuiești care este provocarea prin care trece la școală. Spre exemplu, un copil care-ți spune constant să stai cuminte și să nu te mai foiești în bancă, foarte probabil întâmpină aceeași dificultate la școală. Temerile ies la iveală într-un astfel de joc, unde pot fi vindecate, deoarece acum copilul se simte în cotrol, el fiind cel care rescrie scenariul și de data asceasta este în pielea dascălului care stabilește regulile. Tot ce ai de făcut este să-i urmezi indicațiile și să-i observi jocul, admirând cum procesul de vindecare își urmează cursul natural. Poți discuta aceste aspecte și cu educatoarea sau învățătoarea, pentru a identifica corelațiile cu viața școlară.

Cum a fost azi la școală? La această întrebare un copil răspunde, în general, doar scurt, spunând că a fost bine, fără a oferi alte detalii. Pentru a înlesni procesul de comunicare, iată un joc amuzant în care puteți implica întreaga familie. Spuneți două lucruri care v-au plăcut în ziua respectivă și unul care nu v-a plăcut. Pentru lucrul care nu v-a placut ce ați alege să faceți diferit? Construiți o poveste care să aibă un alt final.

Un alt joc pentru a discuta despre cum a fost la școală este cel în care construiți un mic jurnal unde copilul poate scrie, poate desena, poate lipi stickere sau imagini pentru a povesti despre interacțiunile sale din ziua respectivă. Spre exemplu, colegul său primește un soare pentru că s-a înțeles bine cu el astăzi, doamna învățătoare primește o floare, iar băiețelul din curtea școlii primește un dragon pentru că l-a îmbrâncit când trecea în grabă pe lângă el.

Pornind de la stickere sau de la ceea ce desenează copilul, puteți discuta despre: ce emoții a simțit în acea situație, ce variante de a reacționa a ales și ce poate face data viitoare într-o astfel de situație.

Ascultă plânsul din nimic. Atunci când ceva este în neregulă, copiii nu au capacitatea să formuleze acest lucru în cuvinte, de aceea găsesc diverse motive care să le declanșeze plânsul vindecător. Pot plânge pentru că bluza preferată este la spălat, pentru că nu se pot încălța cu un pantof, sau că nu le place gustarea de dimineață. Aceste „non-motive” sunt de fapt folosite ca pârghii pentru eliberarea emoțiilor și pot apărea foarte frecvent în preajam începerii anului școlar. Totodată, copiii vor plânge doar cu persoane în care ei au încredere, așadar după o zi de școală pot avea o descărcare atunci când își întâlnesc părinții. Este important să-l asculți în astfel de momente și să vezi dincolo de motivul pe care-l invocă, să înțelegi că are nevoie de vindecare pentru a depăși această perioadă.

Copiilor le place siguranța și rutina, așadar este esențial să-l pregătiți pe copil vorbindu-i despre ce înseamnă să fii școlar, cum este să mergi la școală, ce va face acolo, care sunt regulile, ce este diferit față de grădiniță și prin ce se aseamănă cu grădinița. Și cel mai important: împărtășește-i din propriile experiențe, povestește-i cum a fost pentru tine să te adaptezi la școală, ce ți-a plăcut, ce provocări ai întâmpinat în primele zile și cum le-ai rezolvat. Dacă aveți posibilitatea, mergeți să vizitați școala, faceți cunoștință cu dascălul și câțiva colegi.

Rutina este esențială pentru adaptarea copilului la școală, iar faptul că acesta are un program zilnic, pe care îl cunoaște, îl ajută să fie mai disciplinat și autonom, satisfăcându-i și nevoia de competență și cea de control. La Young Academics copilul va fi într-un mediu sigur, în care se poate dezvolta armonios și care îi oferă climatul sănătos de care are nevoie.